“Viorele, Liviu Dragnea sunt,
Am primit scrisoarea ta de ieri si vreau sa te linistesc: atmosfera de la partid este exceptionala!
Ca atunci cand am pierdut alegerile.
Si eu sufar de imi tremura mustata ca nu mai esti cu noi.
Azi, spre exemplu, mi s-a rupt inima cand am deschis usa biroului tau, am pasit si tu nu erai.
Scaunul tau era gol, hartiile neatinse. Prietenul tau cel mai bun, Xerox, era la locul lui. Poza cu Base cu sageata infipta in ochi la fel. Papusa nemteasca cu ace infipte…Totul neatins. A ramas chiar si un sacou, l-ai uitat pe spatarul scaunului.
Am devenit melancoolic, dar mi-am revenit brusc cand am vazut-o cu curu’ pe birou pe Rovana.
Ti-a luat biroul, Victore!
Dar, stai linistit, noi nu ne batem pentru functia de presedinte.
M-am mai racorit putin cand a intrat nebuna aia de Firea si i-a dat cu cârja ta in cap Rovanei.
Doamne, ce bataie a iesit pe scaunul tau!
Apoi a venit Zgonea, a scos un spray de gandaci si le-a gonit pe amandoua!
