Nu generalizez, spun doar că m-am nimerit în Antalya în același hotel cu niște ruși care credeau că, dacă au plătit cazarea, asta le legitimează orice tip de comportament. Noaptea se bețivăneau în cameră și urlau de nu mai dormea nimeni două etaje deasupra și dedesubt. Ziua veneau târziu la plajă și ocupau cu tupeu șezlongurile celor care erau în apă. Lumea nu se lua de ei, nu neapărat de frică, ci pentru că nu știa cum să reacționeze în fața acestui tip de tupeu nemaiîntâlnit.
Când mi s-a întâmplat mie faza cu șezlongul, eu am știut cum să reacționez. Am strigat la el că nu e bine ce face. În limba română. Nu cred că a înțeles ce i-am zis, dar sigur mi-a înțeles poziția față de comportamentul lui. Drept care s-a ridicat de pe șezlongul meu și a plecat. Din păcate, a plecat să caute altul, dar era totuși un progres.
Încă o dată, nu vreau să generalizez și în niciun caz nu vreau să omologhez o tactică împotriva invaziilor de orice fel. O tactică altfel foarte eficientă, după cum am povestit.
